Asociații360 este un proiect editorial de analiză, opinie și informare care prezintă situații concrete din domeniul asociațiilor de proprietari prin raportare la cadrul legal aplicabil și care oferă opinii documentate privind interpretarea și aplicarea Legii 196/2018, formulând atunci când este cazul propuneri de îmbunătățire a acesteia.

URMĂREȘTE-NE:

CONTACT: florian.munteanu@asociatii360.ro

     Puterea lucrului judecat a unei hotărâri judecătorești semnifică faptul că un proces nu poate fi judecat decât o singură dată, iar hotărârea rămasă definitivă este prezumată a exprima adevărul și nu poate fi contrazisă de o altă hotărâre. Nu este nevoie ca obiectul dosarului să fie același, ci este suficient ca din cuprinsul acțiunilor să rezulte că este urmărit același scop final. În fapt, prin puterea lucrului judecat se înlesnește sarcina dovedirii unor aspecte deja hotărâte de o instanță, fiind necesar doar a se aduce în fața completului de judecată constatările unor raporturi juridice deja statuate cu ocazia judecății anterioare și care nu pot fi ignorate.

     Principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și fiind purtat între aceleași părți (chiar cu poziția procesuală inversată), ci și contrazicerea între două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute unei părți printr-o hotărâre definitivă nu pot fi contrazise printr-o altă hotărâre ulterioară, dată într-un alt proces.

     În raportul dintre părți prezumția lucrului judecat are caracter absolut, însemnând că pentru ceea ce s-a hotărât în mod definitiv într-un prim litigiu, nu va mai exista posibilitatea unei rejudecări a speței prin încercarea aducerii unor dovezi contrarii într-un proces ulterior, care are legătură cu ceea ce deja s-a soluționat în mod definitiv.

     Curtea Europeană a Drepturilor Omului reglementează la rândul ei imposibilitatea pronunțării în cauze identice a unor soluții contradictorii prin utilizarea unor noțiuni foarte apropiate în raport cu procesul inițial, stabilind că instanțele sunt obligate să țină cont de constatările de din procedurile judiciare anterioare.     Sunt numeroase exemplele din sfera asociațiilor în care proprietarii își pierd inutil timpul și banii prin instanțe, încălcând în acțiunile lor principii de acest gen și făcând posibilă ridicarea unor excepții care să ducă la pierderea proceselor.

     Ca și situație particulară, instanțele vor aprecia ca fiind neîntemeiate cererile proprietarilor cu privire la constatarea nulității absolute a documentelor constitutive ale asociației de proprietari, atacându-se conținutul actelor depuse la dosarele de înființare (mai concret solicitarea desființării asociației - unii dintre proprietari considerând că asta ar fi o cale prin care să le fie anulate cotele de întreținere restante), dacă acțiunea în justiție va fi formulată după foarte mulți ani de la rămânerea definitivă a hotărârii inițiale și nu în termenele prevăzute de lege. În aceste cazuri se va opune puterea de lucru judecat a hotărârii judecătorești rămase definitive prin care s-a admis înființarea asociației de proprietari și care a avut în vedere acordarea personalității juridice.

Florian Munteanu, site manager

Alte Articole