DESPRE PROIECT: asociatii360.ro a fost conceput din dorința de a evidenția poziția de extremă vulnerabilitate în care se află proprietarul, gravele problemele de funcționalitate ale Legii 196/2018, dar și de felul în care această lege este înțeleasă și aplicată de persoanele implicate în activitatea asociațiilor de proprietari.
URMĂREȘTE-NE:
CONTACT: florian.munteanu@asociatii360.ro
Primăria Sibiu - ultima redută împotriva cățeilor din apartamente
Deși pe parcursul timpului a suferit mai multe modificări, un HCL emis în urmă cu 21 de ani, încă mai păstrează prevederea conform căreia sibienii care locuiesc în apartamente trebuie să obțină acordul vecinilor/al asociației dacă vor să țină un câine în casă, în caz contrar pot fi pasibili de o sancțiune de până la 300 RON; conform prevederii aflate încă în vigoare (art. 8 lit.d din HCL 210/2001) nu este necesar acordul vecinilor/al asociației pentru niciun alt animal de companie.
Probabil că cei mai mulți sibieni nici n-au știut de existența acelui articol din actul normativ, cu atât mai mult să-l fi respectat. Respectiva prevedere a suscitat interes atunci când o sibiancă a cărei fiică beneficia de terapie asistată de animale de companie, a fost sancționată de două ori de Primăria Sibiu prin Poliția Locală, iar cu ocazia celei de-a treia vizite fiind înștiințată de funcționarii publici de faptul că cei doi câini de terapie nu trebuie să mai stea in apartament pentru că nu este respectată Hotărârea Consiliului Local Sibiu prin care este nevoie de acordul vecinilor/al asociației.
Procesul împotriva respectivei hotărâri de consiliu local a fost deschis în anul 2021 la Tribunalului Sibiu, unde au fost respinse toate capetele atacate, precizându-se că hotărârea de consiliu local este perfect legală. Ajungând la instanța superioară, Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul formulat de reclamante, drept urmare sentința dată de prima instanță a fost casată, iar dosarul trimis spre rejudecare la Tribunalul Sibiu.
Într-o speță similară, deși inițial Tribunalul Timiș anulase prevederile care îi obligau pe proprietarii de animale de companie să obțină acordul vecinilor și al asociației, judecătorii de la Curtea de Apel Timișoara au pronunțat o decizie definitivă care menținea respectiva hotărâre de consiliu local și care prevedea că pentru deținerea unui animal de companie într-un apartament de bloc este nevoie de acordul scris al asociației de proprietari și acordul expres al proprietarilor din apartamentele limitrofe. Parte din motivarea Curții de Apel Timișoara în acest dosar a fost că ,,Dreptului de proprietate al reclamantei asupra animalelor de companie i se opune dreptul de proprietate al vecinilor și dreptul acestora de a folosi propria locuință fără ingerințe disproporționate în pașnica utilizare a acestor imobile”.
Alte hotărâri ale instanțelor pe aceeași temă au mai fost:
,, ... Astfel, legiuitorul a înțeles sa reglementeze masurile necesare pentru asigurarea condițiilor de viață si bunăstare ale animalelor cu si fără deținător prin Legea 205/2004 privind protecția animalelor. .... Or, nu există o reglementare emisă de respectiva instituție care să impună acordul scris al vecinilor pentru deținerea animalelor de companie în apartamente. Prin faptul că a avut iniţiativa legislativă și a hotărât într-un domeniu care prin lege a fost dat în competența unei alte autorităţi publice, pârâtul a încălcat și prevederile art. 36 din Legea 215/2001 privind administrația publică locală.”(Curtea de Apel Constanța)
,, ... Singura atribuţie pe care o are C.L. în acest domeniu este aceea prevăzută de art.1 din OUG 155/2001, respectiv de a înfiinţa servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Scopul reglementărilor adoptate prin H.C.L.în discuţie, respectiv protecţia cetăţenilor este unul legitim, însă acesta nu poate fi urmărit prin încălcarea actelor normative cu forţă juridică superioară şi cu nesocotirea competenţelor conferite expres prin lege altor autorităţi publice.”(Tribunalul Sibiu, 2014)
,, ... Prin dispoziţiile atacate, autoritatea publică locală a reglementat un domeniu, al ordinii publice şi al siguranţei cetăţenilor, venind în contradicţie cu legislaţia privind protecţia animalelor, reglementată de Legea 205/2004 care stabileşte condiţiile privind deţinerea, creşterea animalelor de companie, înregistrarea, vaccinarea, asigurarea hranei, a asistenţei medicale de specialitate, a condiţiilor de mişcare a animalului şi asigurarea adăpostului. ... autoritatea publică locală a încălcat art. 36 din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, deoarece a avut iniţiativă şi a hotărât într-un domeniu care prin lege a fost dat în competenţa un ei autorităţi publice centrale - ANSVSA.”(Curtea de Apel Cluj, 2016)
Fără a comenta deciziile pronunțate de diferite instanțe, consider că hotărârile de consiliu local care vizează condiționarea deținerii unuia sau mai multor animale de companie în locuință constituie un abuz din punctul de vedere al reglementării și de asemenea o intruziune nepermisă și o restricționare asupra dreptului de proprietate, a dreptului la o locuință liberă și la viață intimă.
Foarte important este de menționat faptul că potrivit principiului ierarhiei legilor, actele normative emise de către organele administrației publice locale, se situează pe ultima treaptă în ierarhia juridică a normelor, ele neputând modifica sau completa o normă care se situează pe una din treptele superioare, în altă ordine de idei, administrațiile autorității publice locale nu pot acționa decât în temeiul legilor la care se raportează și nu pot exercita decât acele atribuții care cad în mod expres în sarcina lor. Conform art.10 din Legea 205/2004 privind protecția animalelor, singura autoritate cu atribuții în domeniul protecției animalelor este reprezentată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (,,Condițiile de deținere, adăpostire și întreținere a animalelor se stabilesc prin ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.”), de unde rezultă că prin astfel de hotărâri, consiliile locale emit atribuții care în realitate aparțin unei alte instituții, încălcându-se astfel și art.36 alin.(1) din Legea 215/2001, conform căruia „Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.”
Florian Munteanu, site manager
Alte Articole
